vineri, 6 august 2010

Satul cu flori de suflet




Copilaria mea a fost uimita ani la rand de aceste flori. Le spuneam flori nemuritoare si se gaseau doar in satul bunicilor mei, in Ciuresti, judetul Galati, satul natal al bunicilor lui Nicolae Tonitza. Am strabatut de zeci de ori cei 10 kilometri din Tutova pana in Ciuresti, am cules sute de flori nemuritoare pe care, in casa parinteasca, le-am pastrat zeci de ani.
Cand am crescut, am uitat sa culeg flori, asa cum am uitat sa mai fac drumul la bunici. De cativa ani, insa, au aparut aceste flori si in satul meu. In cateva veri am vazut minunea pe dealurile de sus, de deasupra satului. Este cu adevarat o minune. Am cules alte sute de flori si mi-am adus acasa, la Botosani. Am oferit prietenilor, celor dragi mie. Vara asta nu am ajuns pe dealurile Tutovei si am uitat, din nou, de flori.
Saptamana trecuta am primit fotografiile acestea de acasa. Mi s-a taiat rasuflarea cum nemuritoarele au invadat de sus Tutova. Flori de suflet nemuritoare, mii de flori, dealuri pline, incarcate de albastru, se lipesc de cer. Florile din satul bunicilor mei acopera acum satul copilariei mele. Ca un suflet ramas acolo, nemuritor, albastru.
Si mi s-a facut un dor de dealurile Tutovei, de cerul curat vazut de sus, de albastrul nemuritor... Multumesc, Doamne, ca mi-ai primit sufletul acolo, in satul cu flori!

2 comentarii:

  1. Bună ziua
    Este deosebit de interesant blogul d-voastră. Am dori, cu permisiunea d-voastră, să preluam articolul d-voastră „Satul cu flori de suflet” pe blogul nostru acordându-vă întregul credit.
    Cu respect Florin Munteanu, Xpress Balabanesti, www.balabanesti.ro
    Daca sunteți interesată și aveti si alte superbe amintiri din zona vă rugăm să ni le transmiteți și nouă pentru a le insera la rubrica Bălășești, noi acordându-vă întregul credit precum și statutul de colaborator permanent sau ocazional.

    RăspundețiȘtergere
  2. florentina tonita11 septembrie 2011, 10:04

    Cu mare drag, domnule Florin Munteanu! Ciuresti este satul bunicilor si al strabunicilor mei, este copilaria mea. Voi intra pe blogul dvs. si apoi va las un semn. Numai bine!

    RăspundețiȘtergere