e ger în triste calendare
sfinţii se dau orbilor cu împrumut
în zadar am pîndit labirintul
Poetul îşi poartă paşii îndărăt
zar caldarîmului de pofte
într-o lume de tălpi îţi culci suferinţa
(pe un leu de-mprumut se vinde poetul)
nici vorba
vine iertarea de seară
ca o pasăre pe uscat
mai puţini tot mai puţini poeţi
libertatea poartă la gît
medalii de gheaţă
Despre oameni, locuri, cărți, filme, teatru. Despre tot ce ne unește. (Florentina Toniță)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Evgheni Vodolazkin - LAUR. "Calea ta e grea, căci istoria dragostei tale abia începe"
"Laur" poate fi deopotrivă cartea vindecătorilor și a celor vindecați. "Laur" poate fi, asemenea, cartea inițierii. Î...
-
28 noiembrie, 1960, Paris. Academicienii francezi se întrunesc pentru a delibera asupra celebrului Premiu Goncourt. Românul Vintilă Horia, a...
-
Pe Sanda Nicola am urmărit-o stăruitor încă din urmă cu aproape 10 ani, când am aflat că este soția unuia dintre cei mai talentați jurnalișt...
-
(text preluat de pe cezar-ivanescu.blogspot.com) Le mulţumesc Domnului Iisus Hristos şi maicii Domnului, Fecioara Maria, instanţe absolute, ...
-
Ne place tot mai mult sa ne dam cu parerea, chiar daca este o pare re exprimata execrabil, intr-o limba romana siluita la drumul mare. Parca...
-
În 1936, Mihail Sebastian nota în Jurnalul său: "Mă gândesc la o carte pe care aș putea-o tipări peste un an-doi, care s-ar numi Culise...
-
In fiecare noapte, de un timp, parca se pregatea de moarte. Si cu fiecare noapte traita in intimitate, ea cu moartea ei, parca spaima ii tr...
-
Pentru cititorii familiarizați cu memorialista de detenție postbelică românească, o carte al cărei subiect pătrunde dincolo de poarta unei p...
-
Dacă ne este teamă de necunoscut, atunci secretul pentru a nu ne mai fi teamă de nimic este să cunoaştem cât mai mult. Poţi trăi cu vina, da...
-
Roagă-te cum poți, ca să ajungi să te rogi cum trebuie , ne îndemna bunul părinte Teofil Pârâian. Un principiu pe care, dacă l-am aplica a...
-
...în care te sufoci în tăcere. ...în care dragostea se face mormânt. singurătăți gâtuite de spaimă, cu un picior în groapa poeziei. hei, h...
altar de-ntuneric
RăspundețiȘtergereinima poetului se-ntoarce
si-atit
sfintii tot mai putini
daruiesc orbilor lumina
in labirintul de vorbe ti-am ascuns inserarea
dar vine pasarea din noapte
sa-ti puna medalii de gheata la git
Dumnezeu să îl ierte!
RăspundețiȘtergereIar numai pe cei Buni să îi înzilească!
Ion un mare suflet ,iubitor de tara, de oameni pacat i-a iubit prea mult.
RăspundețiȘtergereMaestrul meu I.N. a iubit România dincolo de fiinţa sa, şi fiindcă rezonam cu el, am umblat sute şi sute de zile împreună (între 1998 şi ianuarie 2012). Eu sunt Sancho Panza (Doru E.). Este arhicunoscut acest fapt!
RăspundețiȘtergerePax et Lux!