Treceți la conținutul principal

ZILELE EMINESCU, Botoșani 2013: Programul manifestărilor din 14-16 ianuarie!

ZILELE EMINESCU, ediţia a XLIV-a, şi Premiul Național de Poezie "Mihai Eminescu", ediţia a XXII-a, se desfășoară la Botoșani-Ipoptești-Vorona în perioada 14 – 16 ianuarie 2013, evenimentele fiind organizate de Primăria municipiului Botoșani, Consiliul Local Botoșani, Fundația Culturală Hyperion – "Caiete botoșănene", în colaborare cu Consiliul Județean Botoșani, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu", cu sprijinul Ministerului Culturii, Centrului Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani și al Societății Culturale "Raluca Iurașcu" Vorona.


PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR:

Luni 14 ianuarie
– Primirea invitaţilor. Cazare Hotel Rapsodia Botoşani.

– Ora 12: Vorona – Şezătoare literară tradiţională, pelerinaj la conacul familiei Iuraşcu din Joldeşti şi la Mănăstirea Vorona.

Marţi, 15 ianuarie – ZIUA CULTURII NAŢIONALE

– Ora 9: Şedinţa extraordinară a Consiliului Local Botoşani, cu aprobarea titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Botoşani poetului laureat.
– Ora 9,45: Depuneri de jerbe la statuia poetului Mihai Eminescu din faţa Teatrului.
– Ora 10,15: Te Deum la Biserica Uspenia.
– Ora 10,30: Slujbă religioasă la Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril Ipoteşti.
– Ora 11: Deplasare la Ipoteşti.
– Ora 11,15: Salutul organizatorilor. Cuvinte ale invitaţilor.
– Ora 11,30: Lansări de cărţi: Cezar Ivănescu şi Lucian Vasiliu – Dialoguri televizate (despre cărţi şi nu numai), Editura Junimea – prezintă Lucian Vasiliu. Turnurile Ocolaşului Mare, (Antologia Grupului de la Durău), Editura Timpul – prezintă Mircea A. Diaconu. Emil Iordache – Un univers de personaje, Editura Vasiliana 98, Iaşi – prezintă Liviu Apetroaie.
– Ora 11,50: Noutăţi editoriale eminesciene: Mihai Cimpoi − Mihai Eminescu. Dicţionar enciclopedic; Adrian Dinu Rachieru − Despărţirea de Eminescu?; Lucia Olaru Nenati − Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii; Svetlana Paleologu Matta − Existenţa poetică a lui Bacovia (traducere şi studiu introductiv de Lucia Olaru Nenati).
– Ora 12,05 − Pauză de cafea.
– Ora 12,30 − Spectacol de teatru susţinut de trupa Colegiului Naţional A.T. Laurian: SSST, adaptare după Îmblânzirea scorpiei de W. Shakespeare. Regia Mirela Nistor şi Alexandru Sârbu.
– Ora 13,40: Vernisajul expoziţiei de pictură Cer şi pământ, autor Corneliu Dumitriu. Prezintă Gellu Dorian.
– Ora 17: Sala de spectacole a Teatrului "Mihai Eminescu" Botoşani – Lansarea cărţii Terra ballerina de Ion Mircea, în colecţia Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie "Mihai Eminescu", Editura Paralela 45 Piteşti.
– Gala de decernare a Premiului Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" – Opera Prima, ediţia a XIV-a şi Opera Omnia, ediţia a XXII-a. Spectacol extraordinar susţinut de GRIGORE LEŞE – DE DRAGOSTE, DE RĂZBOI, DE MOARTE, DE UNUL SINGUR. Prezintă actorul MARIUS ROGOJINSCHI.

Miercuri, 16 ianuarie – plecarea invitaţilor

Sunt invitaţi: Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Ion Pop, Cornel Ungureanu, Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Ioan Holban, Ion Mircea, Claudia Tiţa, Adrian Popescu, Vasile Spiridon, Daniel Cristea Enache, Andrei Terian, Jean Văcărescu, Calin Vlasie, Claudiu Komartin, George Vulturescu, Lucian Vasiliu, Cassian Maria Spiridon, Daniel Corbu, Valentin Talpalaru, Marius Chelaru, Adi Cristi, Adrian Alui Gheorghe, Radu Florescu, Nicolae Sava, Vasile Tudor, Carmen Veronica Steiciuc, Viorica Petrovici, Sabina Fânaru, Varujan Vosganian, Grigore Leşe, Gavril Ţărmure, Leo Butnaru, Cristian Simionescu, Marian Constandache, Ioan Pintea, Liviu Apetroaie, Paul Aretzu, Corneliu Antoniu şi scriitorii botoşăneni: Gellu Dorian, Lucian Alecsa, Dumitru Ţiganiuc, Dumitru Ignat, Emanoil Marcu, Lucia Olaru Nenati, Maria Baciu, Nicolae Corlat, Vlad Scutelnicu, Constantin Bojescu, Dumitru Necşanu, Vasile Iftime, Petruţ Pârvescu, Gabriel Alexe, Corneliu Filip, Stelorian Moroşanu, Victor Teişanu, Cristina Şoptelea, Mircea Oprea, Valentin Coşereanu, Lucreţia Andronic, Ciprian Manolache, Dorin Baciu, Cezar Florescu, Marius Irimia şi alţii.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

MAUDIE. Povestea adevărată a unui geniu

Arta naivă impresionează nu prin complexitatea tehnicilor, nici prin subversivitatea mesajelor sau inovaţii în formă sau culoare. Mai mult decât orice, arta naivă se situează dincolo de ipocrizii, în afara convenţiilor şi a dictaturilor culturale de orice fel. Excepţional caracterizează Victor Ernest Masek Insula Artei Naive, vorbind despre "evadarea dintr-o realitate sfâşiată de contradicţii, deziluzii şi cruzime, într-o lume fără dezbinări, fără monştri reali, fără violenţă".

I se mai spune arta prim-planului, pentru că se desprinde de orice regulă a perspectivei picturale, pentru că planul compozițional dispare, iar detaliile fascinează mai ales prin aparenta stranietate, prin surprinzătoarea poziționare în cadrul vizual. Arta naivă este, în sine, o poveste. Chiar dacă nu excelează în tehnică, ba pare să sfideze conștient canoanele impuse de-a lungul vremii prin mii de pagini de studiu pictural, arta naivă scoate la iveală percepții noi, pe care ni le prezintă într-un soi…

"Fata din Curcubeu", cu Marcela Motoc. Povestea dintr-un cinematograf unde viața bate filmul

"Fata din Curcubeu", anunțat din vreme ca fiind evenimentul care va reactiva Studioul pentru Tineret al Teatrului pentru Copii și Tineret "Vasilache" Botoșani, a agățat dintru început ceea ce, în limbaj colocvial, i-am spune un renume îndoielnic. Povestea unei prostituate. Interzis copiilor. Limbaj nerecomandat minorilor. Cu toate acestea, publicul tânăr a asistat la o poveste de viață, un spectacol fără derapaj lingvistic sau gestual. Desigur, se presupune doar ca spectatorul să aibă vârsta necesară înțelegii depline a unui act artistic, a unui subiect care fură și ispitește, pentru că este nevoie de o corectă asimilare a întâmplărilor, a poveștilor derulate pe scenă.

Dacă toate-acestea fi-vor învățate, vorba poetului, spectacolul "Fata din Curcubeu" devine unul inițiatic la nivelul simțirii. Un exercițiu de umanitate care elimină pre/judecata, elimină disprețul față de ființă, adăugând conștiinței toleranța și acceptarea aproapelui, înțelegerea și, de c…

"Strania poveste a lui Benjamin Button", un film de David Fincher,

Filmul ne așază în față, spre final, un prunc ce moare în brațele fostei iubite, o femeie bătrână care poartă în memorie și în suflet singurul dar pe care l-a primit: o iubire bizară, stranie, dar plină de fior.

"Strania poveste a lui Benjamin Button", regizat de David Fincher, a primit trei premii Oscar (din 13 nominalizări!). În 2009, a obținut Oscar pentru Cel mai bun machiaj, pentru Cele mai bune efecte vizuale și pentru Cea mai bună scenografie. În același an, filmul a mai fost distins la Premiile Bafta pentru Cele mai bune efecte vizuale, pentru Machiar și hairstyle și pentru Scenografie.

"M-am născut în condiții neobișnuite". Așa începe "Strania poveste a lui Benjamin Button", povestea unui om născut bătrân, în anii sfârșitului Primului Război Mondial (1918) și care moare copil, în pragul secolului 21.

Filmul "Strania poveste a lui Benjamin Button", inspirat de romanul lui F. Scott Fitzgerald, ne poartă prin viața unui om. Însă, chiar dac…

Dimineața care nu se va sfârși, de Ciprian Mega. Un film care urcă în verticala ființei

Emigrație, prostituție, viața ascunsă a ambasadelor populate cu politruci ieftini și superficiali. Plus consecințele care îmbracă haina suferinței. Filmul lui Ciprian Mega este tulburător și pe alocuri bulversant. Bulversant dacă nu recunoști Calea, tulburător dacă nu accepți Viața. Triada hristică (Eu sunt Calea, Adevărul și Viața) se compune din fâșii sufletești pe care le culegi pe întreg parcursul filmului, pentru ca în final să o găsim revelată, dezvăluită în simplitatea și firescul credinței.

Dincolo de subiectul extrem de incitant – povestea unei prostituate românce în Cipru – filmul Dimineaţa care nu se va sfârşi scoate la iveală aspecte grave privind diaspora și neimplicarea diplomației în problemele grave cu care se confruntă românii aflați peste graniță. Cum la fel de bine aspectate sunt fisurile din interiorul clerului, atunci când politicul impune și dispune.

Producția purtând semnătura lui Ciprian Mega este una care iese din linia obișnuită a cinematografiei românești, ș…

"Pridvoarele cerului", de Margarita Wallmann. Sau despre prăbușirea care înalță!

"Pridvoarele cerului" are tot ce își poate dori un cititor: povești de dragoste, intrigă, personaje fastuoase, călătorii memorabile, o scriitură de înaltă clasă, ironie, culmi ale metaforei.

"De când mă ştiu, din cea mai îndepărtată copilărie, am dorit să fiu dansatoare. Şi călugăriţă. Dacă din întâmplare, plimbându-ne pe străzile Vienei, întâlneam călugăriţele vreunei mănăstiri, o rugam pe mama:
- Te rog, cumpără-mi şi mie o rochie din astea lungi, dar să fie la fel cu ale lor!
Întunecată, mama se mulţumea să comenteze cu un suspin, la înapoierea acasă:
- Tare ciudat mai e şi copilul ăsta! Poftim, i-ar plăcea să umble îmbrăcată ca o bunică!
O „bunică', cel puţin în vremea aceea şi în mediul marii burghezii, era o doamnă foarte, foarte bătrână care purta rochii lungi, cu trenă, măturând podelele. . . Cât despre cei din jurul meu, rude sau prieteni, când îmi aflau îndoitul proiect de viaţă, se apucau să-mi explice, răbdători şi cu tot tactul cuvenit, că viaţa monahală nu …

Rebel în lanul de secară. Un film despre renunțarea la celebritate

Teama de mediocritate este la fel de puternică, la Jerry Salinger, precum fuga de celebritatea construită, acea celebritate care decurge dintr-un bine gestionat proces de marketing literar. Din acest punct de vedere, filmul lui Danny Strong seamănă cu o meditație, dar nu atinge marginile vreunei parabole, dimpotrivă. Este despre răzvrătire, despre căutarea sinelui cu riscul abrutizării și al propriilor distrugeri sufletești.

Anii de glorie din viața unuia dintre cei mai mari scriitori ai secolului XX, în 110 minute de peliculă! Rebel in the Rye nu poate cuprinde întreaga personalitate a lui J.D.Salinger, dar are menirea de a stârni curiozitatea, de a îmbia privitorul spre descifrarea unei enigme pe care regizorul Danny Strong o împachetează în imagini care decurg unele din altele, care se întrepătrund sau care, dimpotrivă, rup mersul firesc al unei biografii atât de controversate până astăzi.

Scrisul nu este un proces public. Nu poate fi descris cinematografic, la fel cum un autor nu …

Elena Ferrante, prietena mea genială!

De ce ai citi tetralogia napolitană a Elenei Ferrante? Pentru că acoperă goluri în viața ta, pentru că înveți să privești altfel simplitatea umană și să acorzi circumstanțe aproapelui. Pentru că nimic din ce e intim nu trebuie risipit în furtișaguri ale clipei. Pentru că a fi femeie nu înseamnă a fi opusă bărbatului, ci a ști să trăiești umăr lângă umăr, atâta timp cât drumul este destul de larg cât să vă cuprindă pe amândoi.

Elena Ferrante propune o tetralogie care acoperă, pe sute de pagini, destinul unor oameni cu nimic diferiți de oricare dintre noi. Fiind vorba despre patru volume publicate sub pseudonim, întâmplările scapă de sub suspiciunea subiectivității și impun chiar o anume veridicitate în notă auto-biografică.

Chiar dacă sunt traduse și citite în toată lumea, nimeni nu a reușit, până astăzi, să spună cu exactitate cine este Elena Ferrante (există nume, dar fără confirmări din partea editurii). Și poate că de aici vine și forța acestor cărți: Elena Ferrante poate fi oricin…

Preotul Toma Chiricuţă, de la Botoşani la Bucureşti

"La Zlătari - Bucureşti era un preot foarte bun, Toma Chiricuţă, de la Iaşi, botoşănean, care predica foarte frumos. Predica numai pentru intelectuali. Eu nu am auzit în viaţa mea un predicator mai desăvârşit decât părintele Toma Chiricuţă. Toată întelectualitatea era acolo. Duminica se oprea circulaţia pe Calea Victoriei". (Dimitrie Bejan, "Bucuriile suferinţei")

Părintele Toma Chiricuţă s-a născut pe 6 iunie 1887, într-un sat din Vaslui. A urmat Facultatea de Litere şi Filosofie şi apoi Teologia, fiind trimis şi la Universitatea Leipzig, unde va studia filosofia.

Revine în ţară şi se stabileşte la Botoşani, unde va activa ca profesor de limba germană. Tot aici se căsătoreşte, fiind hirotonit preot pentru Biserica Adormirea Maicii Domnului (Uspenia). În această perioadă înfiinţează împreună cu poetul George Tutoveanu şi cu scriitorul Tudor Pamfil Academia din Bîrlad, care va avea o intensă activitate în perioada interbelică. Devine, între timp, şi profesor de rel…

SCUT. Un poem de Emil Botta

Iubirea ma apara,

de aceea port
fruntea sus, in exil printre oameni.
Cand ziua decade si cand, spre apus,
Cumpana linistita se-nclina,
o, atuncea, de sus,
primesc o tristete senina.

Ochii mei in extaz ratacesc
spre adancul fantanii unde stelele scapara.
O, de al stelelor dor ma topesc
si m-as duce la ele,
dar Iubirea ma apara.

Cu graiuri nebune ma cheama,
in lunci, cantatoare Undine.
Si cand sa le ajung, Piaza Rea
ma trage la dansa : la mine, la mine !
Dar ma insoteste acel Cineva,
Iubirea, pururi cu mine.

(“Pe-o gura de rai “, 1943)

"Afterimage", un film tulburător despre curajul de a fi liber

"Afterimage" este povestea unui pictor celebru care moare în mizerie. Singura lui vină este aceea de a nu accepta compromisul. Un film zguduitor despre condiția artistului. Despre decăderea trupească și înălțarea spirituală. Despre un timp al profundei dezumanizări, dar și al prefacerilor interioare. Despre rezistență și supraviețuire.


"Afterimage" (Imaginea de apoi) este ultimul film al lui Andrzej Wajda, unul dintre cei mai mari maeștri din istoria cinematografiei, co-fondator al școlii poloneze de film, laureat al Premiului Oscar de Onoare. Moare pe 9 octombrie 2016, la Varșovia, la vârsta de 90 de ani, la scurtă vreme după lansarea filmului. Patru dintre filmele sale au fost nominalizate la Oscar, categoria film străin. Ultimul film realizat întregește o operă de excepție. Filmul lui Andrzej Wajda este despre integritate, libertate, demnitate și nesupunere. 

În "Afterimage" (2016) aflăm povestea unui artist de avangardă sufocat de socialismul stalinist…