în oraşul cu melci

în oraşul cu melci la fiecare casă un menestrel  trage obloanele

nu lăsa clipa să împlinească auzul, vin fiii ploii să ceară drept la uitare

drumuri fugare adulmecă plânsul, timp adormit

apele se retrag în corăbii de nuntă

un paznic de noapte prepară absintul, un-doi-trei

un-doi-trei fluturare de oaspeţi la fereastră

(piruetă de vorbe în adunarea de îngeri)

rugaţi-vă! rugaţi-vă ierbii să soarbă uitarea, degeaba zorii

în lungul străzii înserarea păşeşte precum

în oraşul cu melci o aripă